Cont de execuție venituri proprii – venituri și cheltuieli la data de 30.06.2020
PRIMĂRIA SICHEVIȚA
Cuvântul primarului
În calitate de primar al Comunei Sichevița adresez bun venit tuturor celor ce aţi accesat acest site, în numele comunităţii acestei comune, administraţiei publice locale şi al meu personal.
Ne dorim că pe această cale să venim în sprijinul cetăţenilor, oferindu-le dreptul la informaţia produsă şi gestionată de administraţia publică locală şi în acelaşi timp să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să ne cunoască comuna şi pe noi.
JURCĂ ILIE
PRIMARUL COMUNEI SICHEVIȚA
PRIMĂRIA SICHEVIȚA
Aparatul administrativ
Primar: Jurcă Ilie
Viceprimar: Moza Ilie
Secretar general: Tuculia Daniela
Program audiențe
Primar: Luni - Vineri 08.00 - 16.00
Viceprimar: Luni - Vineri 08.00 - 16.00
Secretar General: Luni - Vineri 08.00 - 16.00
DOCUMENTE
Interes public
DOCUMENTE
Administrația locală
2732
1224
2
2
PRIMĂRIA SICHEVIȚA
Proiecte de investiții
Proiecte de infrastructură rutieră
Proiecte de energie verde
Proiecte de sport și recreere
Avizier electronic
Prognoza meteo
Calendarul ortodox
Comuna Sichevița
Într-un loc mirific de pe Clisura Dunării, la hotarul dintre Muntii Locvei si Muntii Almăjului este „răsfirată” comuna Sichevita, cu cele 19 sate ale sale. Este una dintre cele mai vechi asezări din Clisura Dunării, atestată documentar încă din evul mediu (1363), cu o populatie curat românească. Este o străveche vatră cu urme de locuire încă din preistorie, asezată acum la confluenta dintre Valea Camenita si Valea Sichevita. Satul îsi are numele de la pârâul si valea cu acelasi nume si este „locul de bastină” al românilor de pe Clisura Dunării.
Tot atât de vechi ca si morile de la Rudăria, morile de la Sichevita (existente din 1809) functionează si astăzi. Toate morile de apă sunt cu „ciutură” si ax vertical, considerate pe drept cuvânt a fi precursoarele turbinelor Kaplan. Căutati cele 10 mori de apă de la Sichevita, asezate sirag pe o distantă ce se întinde pe 10 km (2 ore de mers pe jos).
Majoritatea morilor sunt ridicate direct pe cursul apei, însă veti întâlni si mori la care apa este adusă pe „ierugă”. După cum este locul, morile sunt ridicate pe furci de lemn, cu picior de piatră spre albie si cu un altul direct pe sol. Fiecare moară este un monument de arhitectură populară pentru cei pasionati de agroturism si vor să trăiască „viata la tară” pentru câteva zile de vacantă.
Pornind de la Podul Păzăriste pe vale veti vedea de-o parte si de alta a satului alternanta un deal, o vale, un alt deal, o altă vale. Suisuri si coborâsuri blânde, ca oscilatiile leagănului traditional al satului Sichevita. Mereu o nouă priveliste. Dar, peste tot aceeasi blândă armonie a peisajului.
În zare se iveste dealul de la cumpăna râurilor Camenita si Gravensca numit atât de sugestiv de localnici Botul Cracului. După 650 de ani de existentă, Sichevita a rămas un sat bănătean traditional, unde există una dintre cele mai căutate atractii turistice traditionale ale Clisurii Dunării.
Nu puteti pleca din Sichevita fără a vizita Muzeul sătesc „Ion Dragomir” din Gornea, Mănăstirea „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” de la Păzăriste si Villa Rustica de la Căunita.
Muzeul sătesc „Ion Dragomir” din centrul localitătii Gornea, inaugurat la 27 iulie 1969, are două expozitii. Una dedicată arheologiei si una etnografiei locului. În Sala de arheologie veti vedea exponate dispuse pe epoci istorice din preistorie si perioada romană. În Sala de etnografie se pot admira costume populare vechi de peste 100 de ani si atât de ingenioasele „unelte” din epoca de… lemn, donate de locuitorii satului.
Din sat urcati în Muntii Locvei si Muntii Almăjului. Veti avea impresia că v-ati întors în timp si că vă aflati într-o epocă de mult uitată. Crezi că ai cuprins cu privirea tot acest spatiu, dar acesta creste, se amplifică tot mai sublim, făcându-te să simti cât de mărunt esti. Veti ajunge în păduri umbroase în care se simte aerul curat, răcoarea umbrei si mirosul reavăn al pământului. Este clipa în care puteti să faceti silvoterapie!
Dacă iubiti pădurea, faceti silvoterapie activă sau pasivă în mijlocul „codrului”. Este o terapie cu ajutorul arborilor. Pentru turistii sportivi sunt potrivite alergările usoare sau „montainbike” într-un ritm de 3-5 km pe oră, urcând si coborând dealul dintr-o vale în alta, ca o formă „activă” de silvoterapie pentru întărirea organismului. Pentru iubitorii de drumetie este de preferat mersul pe jos, cu exercitii la umbră si „îmbrătisări” ale copacilor. Este forma „pasivă” de silvoterapie pentru combaterea stresului si refacerea organismului.
Mănăstirea Gornea
Pe Clisura Dunării, la o distanță de 200 de metri de la șoseaua care duce spre Moldova Nouă, la intersecția care indică drumul spre Gornea, este așezată Mănăstirea Gornea – Sichevița. Cadrul natural oferă liniște și odihnă sufletească deosebite, în special vara, când se pot face plimbări pe malul Dunării.
Săpăturile arheologice efectuate pe Clisura Dunării au scos la iveală și câteva obiecte cu însemne creștine care datează din secolele IV-V. Astfel, prin inițiativa și implicarea protopopului Ion Văran și cu sprijinul primarului comunei Sichevița, Gheorghe Birtea, a luat ființă mănăstirea din vecinătatea comunei Gornea. Terenul și clădirea aferentă au fost donate episcopiei, fiind un fost pichet grăniceresc.
Prin prezența sa, mănăstirea de pe Clisura Dunării contribuie la reînnoirea vieții spirituale a acestor meleaguri și la păstrarea tradiției monahale ortodoxe pe aceste frumoase locuri săpate de secole de fluviul ce străbate țara noastră. Hramul mănăstirii este ‘Intrarea în biserică a Maicii Domnului’, în prezent obștea monahală numărând cinci viețuitoare și fiind îndrumată de monahia Macaria Grăpean.
Muzeul sătesc "Ion Dragomir"
Muzeul sătesc „Ion Dragomir” din localitatea Gornea (comuna Sichevița, județul Caraș-Severin) e un muzeu de o mare valoare cultural-istorică ce reliefează continuitatea locuirii pe aceste meleaguri.
Situat în clădirea grădiniței din localitate, muzeul a fost înființat în 1970 de profesorul şi omul de cultură Ion Dragomir și e compus din două săli. Una dintre încăperi e dedicată părții de arheologie, cu exponate ce provin din siturile și rezervațiile arheologice de pe raza comunei, iar cea de-a doua cuprinde piese de etnografie (unelte din gospodărie, obiecte legate de pescuit, costume populare).
Muzeul poate fi vizitat la cerere.
Ruga de la Sichevița
Ruga de la Sichevita este un eveniment care se desfășoară anual in perioada 13-14 Iulie.
In cadrul evenimentului puteți vedea o adevarata parada a costumelor populare autentice, unele vechi și de peste 100 ani, purtate cu mândrie de către tinerii satului care se strâng in număr foarte mare in vederea participării la horele organizate in cadrul aceste Sărbători
Antonie Iorgovan
Antonie Iorgovan (n. 9 august 1948, Gornea, Sichevița, Caraș-Severin, România – d. 4 octombrie 2007) a fost un jurist român, profesor universitar și senator independent în legislatura 1990-1992, iar mai apoi pe listele PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008.
De asemenea, între anii 1992-1996, a îndeplinit demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României.
A fost supranumit „Părintele Constituției” deoarece, fiind singurul senator independent, a îndeplinit funcția de Președinte a Adunării Constituante.
Galerie Foto
