HCL nr. 60 din 18.12.2019 privind analiza stadiului de înscriere a datelor în registrul agricol pentru semestrul II pe anul 2019 și stabilirea măsurilor pentru eficientizarea acestei activități

– 1369 – comuna este atestată documentar sub numele de Belenche, ca proprietate a familiei Beşan;
– 1482 – pentru prima dată apare în documente denumirea de Belincz;
– 1488 – este amintit satul Babşa (Babşa de Jos, Babşa de Sus şi Mal);
– 1554 – într-un registru otoman aşezarea Belencz este consemnată cu 34 case;
– 1786 – este întemeiat cătunul Darva (azi, o stradă din Belinţ) de către românii dislocaţi din Darova de coloniştii germani, unguri şi slovaci;
– 20 februarie 1824 – se naşte la Chizătău Constantin Rădulescu, absolvent al Politehnicii din Budapesta, inginer şef al oraşului Timişoara (1847), primar al Lugojului (d. 1895);
– 12 septembrie 1842 – se naşte la Chizătău Nicolae Coşariu, jurist, ziarist, proprietar al publicaţiei „Gazeta poporului“, fondator al „Băncii Timişeana“ (d. 1903);
– 1857 – a fost înfiinţat corul mixt din Chizătău;
– 1896 – prima mărturie despre existenţa echipei de teatru din Belinţ;
– 1 decembrie 1918 – protopopul Gherasim Sârbu conduce la Alba Iulia delegaţia belinţeană mandatată să voteze unirea Banatului cu România;
– 13 februarie 1922 – se naşte la Belinţ actorul Horia Căciulescu (d. 24.12.1989);
– 1933 – ia fiinţă asociaţia sportivă „Avântul“;
– 23.04.1943 – se naşte la Belinţ Simion Dănilă, lingvist, traducător, istoric literar;
– 1962-1973 – funcţionează la Belinţ un liceu teoretic;
– 2002 – comuna Belinţ avea 2842 de locuitori;
– Babşa (1489, Babşa de Jos, Babşa de Sus şi Mal), Chizătău (1359-Kyziktew – „Tăul Mic“), Gruni (1453, Grwn).

Tesutul la razboi manual si realizarea de imbracaminte (costume populare) din materiale tesute sunt inca indeletniciri ale localnicilor. Costumul popular de toata ziua impresioneaza prin simplitate de culoare (alb si negru la copii si batrani, rosu la tineri si albastru la femei maritate), in timp ce la costumul de sarbatoare cresc in complexitate ornamentele de la camasa (manaci, guler si piept), cat si de la poalele fetelor si de la laibarele purtate.

Ca specific local, femeile maritate poarta conci* si parul impletit in doua cozi. Se remarca, de asemenea, lucrurile din casa: tesaturi si cusaturi pentru masa, pereti, asternuturi, lada de zestre a fetelor ce se duc nurori in alta casa. Unele dintre cele mai importanet traditii din comuna sunt nunta de la Belint, cu ritual de la pregatitul mesei, pana la udatul de a doua zi, jocul la camin la Sarbatorile de iarna, alungatul frigului la venirea primaverii, obicei de incheiere a lucrului de toamna (Ziua bucatelor, Festivalul campului, Roza de Belint), obiceiul prin care copiii fac Paparuda pentru a invoca ploaia.

• Localitatea Belinţ: Casa memoriala Gherasim Sârbu, Casa memoriala Damaschin Caraba
• Localitatea Chizătău: Casa memoriala a Sepetenilor, Casa memoriala a Răduleştilor

• Muzeul de Istorie al Şcolii Belinţ;
• Muzeul Mineralogic al Banatului de câmpie din localitatea Belinţ;