Publicație căsătorie Anghel Marius-Cristian si Vasile Simona-Ionela
Primăria Comunei Mașloc
Cuvântul primarului
„In calitate de primar al comunei, adresez un sincer bun venit tuturor celor care ați accesat acest site, in numele comunitații acestei comune, administrației publice locale și al meu personal.
Ne dorim ca pe această cale să venim in sprijinul cetătenilor, oferindu-le dreptul la informația produsă și gestionată de administrația publică locală și, in același timp, să fim o fereastră deschisă permanent tuturor celor ce vor să cunoască comuna și pe oamenii acestor locuri.”
Aparatul administrativ
Program Audiențe
- Luni, Marți, Joi 08.00 - 16.00
- Miercuri 08.00 - 18.00
- Vineri 08.00 - 14.00
Compartimente
- Mediu
- Întreținere
- Financiar-Contabil
- Financiar-Contabil
- Financiar-Contabil
- Financiar-Contabil
- Financiar-Contabil
- Financiar-Contabil
Comuna în cifre
Avizier electronic
Documente recente
Proiecte de investiții
Obiective şi investiţii propuse a se realiza
Sursa finanțării
OBIECTIVE TURISTICE
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi
În anul 1698, Constantin Brâncoveanu a ridicat, din temelii, o curte domnească la Potlogi, în centrul căreia se afla palatul. Curtea de la Potlogi, pe care domnul o ridică la statutul de curte domnească dinastică, a fost zidită pentru Constantin, fiul cel mare și prezumtivul moștenitor al tronului țării. Un boier de încredere, din zonă, care avea curți la Corbii Mari, Mihai Corbeanu, al doilea postelnic, a fost numit ca ispravnic al lucrărilor de edificare a noii reședințe domnești.
Logofătul Radu Greceanu, cronicarul oficial al domnitorului, nota cum, în iulie 1698, “măria sa în București n-au mai șezut, ci s-a ridicat de au mers la Potlogi, de au văzut casele mării sale ce se lucra acolo ˮ.
EVENIMENTE LOCALE
Zilele Comunei Potlogi
Anual cu ocazia Sărbătorii „Adormirea Maicii Domnului” sau „Sfanta Maria (Mare)” Primaria Comunei Potlogi impreuna cu Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște organizeaza Zilele Comunei Potlogi.
Pe lângă sărbătoarea religioasă, 15 august este ziua în care Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti, împreună cu cei patru fii ai săi au fost decapitaţi la Constantinopol în anul 1714. Domnitorul şi-a pus amprenta asupra istoriei localităţii, atât prin construirea celebrului palat, cât și prin transformarea unui sat oarecare într-un important nod comercial între București și fosta capitală a Ţării Româneşti – Târgoviște.
PERSONALITĂȚI LOCALE
Nicolae Grigorescu (1838 – 1907)
Nicolae Grigorescu
(1838 – 1907)
Nicolae Grigorescu este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
La vârsta de doar zece ani, Nicolae Grigorescu a intrat ca ucenic de iconar în atelierul lui Anton Chladek pentru o perioadă de doi ani. Nicolae s-a inspirat din miniaturile executate de către maestrul său și a păstrat maniera plină de farmec, ușoară și delicată, cu acel colorit proaspăt și suav care poate fi regăsită în icoanele sale din primii ani ca și în cele realizate imediat după terminarea uceniciei de atelier.
Aceeași manieră poate să fie văzută și în lucrările de factură târzie în care artistul a ajuns la perfecțiuni ale genului. El a folosit în toate acestea stilul retoric și primitiv al primilor pictori de șevalet, încadrându-se în acest fel în stilul picturii neoclasice care era promovat de noile școli de pictură bisericească ce apăruseră în Țara Românească.
PERSONALITĂȚI LOCALE
Constantin Brâncoveanu (1654 – 1714)
Constantin Brâncoveanu
(1654 – 1714)
Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse în străinătate.
În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.
În politica externă Brâncoveanu a acționat cumpătat, evitând să se poziționeze decisiv în tabăra imperială, care într-un avânt semnificativ recuperase Ungaria și Transilvania de la otomani. Și-a cumpărat bunăvoința turcilor, plătind regulat dările și vărsând sume uriașe sultanului și funcționarilor de la Constantinopol, ceea ce i-a adus supranumele de „altın bey” (română prințul aurului).
