Cele mai vechi urme aparţin neoliticului. Cu prilejul cercetărilor arheologice au fost descoperite fragmente ceramice aparţinând culturilor Boian şi Gumelniţa.
Descoperirile ulterioare în punctele „şuviţa lui Vulpe şi şuviţa lui Iorgulescu” au atestat locuirea comunei şi în timpul epocii fierului. În apropierea „şuviţei lui Ghiţan” s-au găsit 7 morminte din epoca bronzului.
Aşezată în locul de confluenţă a Argeşului cu Dunărea, zona a oferit din cele mai vechi timpuri terenuri bune pentru agricultură iar cele două ape au constituit căi lesnicioase pentru dezvoltarea schimbului de bunuri.
Descoperirile monetare din 1921 – vas de lut care conţinea monezi de argint în grădina şcolii – atestă şi ele schimburile comerciale intense.
Mormântul tumular geto-dacic descoperit în 1961 la marginea de nord-vest a comunei, în incinta fostei unităţi agricole „8 Martie” avea un diametru de peste 30m şi în el s-au găsit şi s-au recuperat 7 obiecte (o cană, un urcior, o strachină, un vas askos, o amforă, o situlă şi o aplică de aur reprezentând un cap de leu). In această zonă se presupune că era amplasată cetatea lui Dromihete.
Originea numelui acestei localităţi nu este precisă. Numele ar putea să vină de la Chir Hogea sau de la numele marilor proprietari de pământ, fraţii Neagu (Negi la plural), care sub inluenţa greceasca se ziceau Chir Negi (Sursa: profesor Robu Maria „Scurta monografie a comunei Chirnogi”).